Dacia Nova s-a prezentat sub titlul de „Primul automobil de concepție și realizare românească”, fiind un autoturism proiectat integral de inginerii de la Mioveni, urmărind alte mașini moderne de la constructori precum Renault și Peugeot.
Design-ul mașinii este unul destul de modern în comparație cu Dacia 1310, însă la momentul lansării (1995) a fost deja considerat învechit, deoarece primele schițe ale modelului fuseseră gândite aproximativ 10 ani în urmă.
S-a dorit ca motorul să fie puternic, așa că primele modele Nova au fost echipate cu un motor de 1,6 litri și carburator dublu corp, ce conferea o oarecare sportivitate mașinii, dar și un consum de carburant destul de ridicat.
Exemplarul prezentat a fost cumpărat de nou în 1997 și folosit abia 9000 de kilometri, reprezentând un cadou pentru un proaspăt șofer care a înțeles destul de repede că nici mașina respectivă și nici condusul prin București nu îi fac vreo plăcere, așa că a fost păstrată în garaj mai bine de 20 de ani.
Acest model reprezintă tranziția de la Nova lansată inițial și modelul SuperNova, păstrând câteva elemente rare precum luneta bombată cu ștergător și spălător de parbriz, eleron, mânerele ușilor care se regăsesc doar pe acest model și bordul cu forma specifică, cu butoanele lângă volan.
Mașina este complet nouă și va intra în conservare.
Procesul de reîntinerire, partea 1 (2024):
